Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu au prezentat marți seară măsurile de reformă în companiile de stat, parte a noului pachet de austeritate.
Măsurile vor fi adoptate printr-un Memorandum pe care Guvernul îl va adopta în această săptămână și crearea unui grup de lucru pentru “eficientizarea companiilor de stat”.
“Un element important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din
România. Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte
important, în anumite zone, cum e cea de energie, orice câștig în administrarea acestora este un câștig important
pentru țara noastră și pentru bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere a subvențiilor pe
care le acordăm pentru companiile care au nevoie de subvenții este o economie în plus”, a spus Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul consideră că “orice creștere a calității serviciilor pe care aceste companii le oferă pentru cetățeni este un
serviciu în plus”, iar “orice profit suplimentar pe care îl fac prin reducerea cheltuielilor, prin
controlul costurilor, înseamnă o capacitate de investiții mai mare sau impozite care sunt
încasate la bugetul de stat”.
Astfel, în perioada următoare toate ministerile tutelare trebuie să asigure publicarea tuturor
datelor despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care
le sunt indicatorii și “toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei
care conduc și în ce condiții conduc aceste companii”.
“Acest lucru nu cred că este o rușine pentru
cei care le conduc, ca datele să fie publice nici în ceea ce privește câștigurile, nici în ceea ce
privește performanța și un lucru de normalitate pe care îl vom face în perioada imediat
următoare”, a continuat Bolojan.
Un al doilea element de bază ține de partea de management a companiilor, lucru
care va fi rezolvat prin modificări de legislație, atât în ceea ce privește reducerea numărului de
membri, dar și în ceea ce privește plafonarea unor câștiguri.
“Pentru că avem o situație în care, abuzând practic de prevederi legale și fără un control serios a
modului în care managerii acestor companii și cei care sunt parte în consiliile de administrație
aplică legislația de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat atunci când au câștigat
aceste nominalizări, s-a ajuns într-o perioadă relativ scurtă la limitele maxime, ceea ce pe bună
dreptate a creat o nemulțumire atât în opinia publică, dar și în ceea ce privește administrarea
lor propriu-zisă, pentru că, în condițiile în care se cresc foarte mult indemnizațiile, fără ca acest
lucru să se reflecte în performanțele companiilor sau în creșterea serviciilor acestora, este
evident că e o măsură care abuzează practic legislația în vigoare. Un element foarte important
sunt indicatorii de performanță. Acești indicatori, în următoarea perioadă, vor fi revizuiți de
către fiecare minister, în așa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la bază actualelor contracte sunt relevanți sau sunt superficiali”, a spus Bolojan.
Cu siguranță, în multe locuri, acești indicatori nu sunt relevanți, spune premierul.
“Și atunci vom fi în două situații.
Sau noii indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, ceea ce înseamnă
că sunt oameni de bună credință care înțeleg că ceea ce a fost nu va mai fi și trebuie să ofere un
plus de performanță în administrarea activilor statului sau în condițiile în care nu vor accepta
acești indicatori. Din start, înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenții
de dedicare a acestora și vom uza de toate prevederile legale pe care le vom avea la
dispoziție, în așa fel încât să impunem acești indicatori de performanță sau cei care nu-i acceptă
să plece”, a explicat prim-ministrul.
Vicepremierul pe reformă, Dragoș Anastasiu, a prezentat dezastrul din companiile de stat, potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care de luni a început să și aplice amenzi, acțiuni inexistente până acum.
”Am rămas în urmă cu alte câteva jaloane și asta ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până la sfârșitul lui noiembrie, 25 noiembrie, avem un deadline, va trebui să o recuperăm”.
Se plafonează la maximum 10% din remunerația totală în cadrul companiilor de stat banii pentru diurne, plăți de facturi, cazări la hoteluri sau indemnizații pentru concedii de odihnă în cazul deplasărilor în interes de serviciu.
Funcționarii publici nu vor putea face parte din mai mult de un consiliu de administrație.
În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. 1.182 sunt la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central.
”Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifre de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice, care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante. Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde”, a spus vicepremierul.
El a mai spus că, în prezent, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie scăzute subvențiile.
”Atenție, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON”.
Situația pierderilor
”La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă – CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA – 2 miliarde de RON. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP. Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? 270 de SA-uri, 78 regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea împreună dau 550 de companii care au fie venitul zero, fie nu știm nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă, canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Ce vedem per total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă. 46 % din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica”.