Alegerile prezidențiale din România au produs o răsturnare spectaculoasă de scoruri între cele două tururi de scrutin, fapt care a bulversat calculele politice și a generat nedumerire în tabăra învinsă.
În turul I, candidatul George Simion a obținut 40,96% din voturi și părea favorit cert, în timp ce Nicușor Dan, independentul cu profil pro-european, se clasa al doilea, cu doar 20,99%. Două săptămâni mai târziu, tabloul s-a inversat radical: Nicușor Dan câștigă alegerile din 18 mai, iar rezultatul este contestat vehement. Întrebarea care frământă opinia publică este cine a răsturnat balanța și cum a fost posibil?
Tinerii și bunicii – votul emoției raționale
Răspunsul vine din analizele detaliate ale sociologilor. „Avem o configurație neașteptată: tinerii cu educație superioară și până în 30 de ani, dar și persoanele peste 60 de ani, au votat peste media națională cu Nicușor Dan”, explică sociologul Ioan Hosu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Această alianță intergenerațională, aparent paradoxală, a fost ghidată de o alegere comună: democrația liberală. „Cu alte cuvinte, bunicii și nepoții lor au ales împreună calea demnității, a rațiunii și a democrației occidentale”, spune Hosu.
Aspirațiile tinerei generații s-au făcut simțite în special în centrele universitare, în care alegătorii au fost atrași de un discurs care a refuzat izolarea și ura, mizând pe toleranță și empatie. „Aici mai trebuie luată în calcul o variabilă: tipul localității. Cei care locuiesc în orașele mari ale țării, centrele universitare în special, au mers în aceeași direcție. Direcția dată de un discurs care se opune ideilor izolaționiste”, constată Ioan Hosu.
Datele: tinerii au votat masiv pentru Dan
Potrivit datelor prezentate de profesorul Cătălin Stoica (SNSPA, fost director CURS), 58% dintre tinerii între 18 și 30 de ani l-au votat pe Nicușor Dan în turul al doilea, un procent net superior mediei naționale. Este o schimbare semnificativă față de turul I, când George Simion fusese favoritul acestei categorii de vârstă cu 43%, față de 34% pentru Dan.
„Victoria lui Nicușor Dan se datorează, printre altele, și tinerilor, dar mai ales celor cu vârste de 61 de ani și peste”, adaugă Stoica, subliniind importanța electoratului senior. De asemenea, nivelul de educație a contat decisiv: 74,5% dintre absolvenții de facultate au votat cu Dan, în timp ce Simion a avut susținere majoritară printre cei cu cel mult 10 clase sau liceu.
Un alt factor esențial: 65,4% dintre cei care nu au votat în turul I, dar s-au prezentat în turul al II-lea, l-au ales pe Nicușor Dan, conform analizei CURS.
Reconfigurarea afectelor: frică și furie
Sociologul Antonio Amuza (IRES) analizează nu doar cifrele, ci și substratul emoțional: „Tinerii n-au părăsit electoratul suveranist, ci vârstnicii. Ei s-au retras afectiv dintr-o opțiune percepută drept riscantă. Este o raționalizare emoțională”, explică el.
Dacă votanții lui Simion au fost ghidați de furie și frustrare, dorind o schimbare cu orice preț, electoratul lui Dan a fost activat de frica de instabilitate și dorința de echilibru. „Frica, furia și rațiunea au compus un cocktail electoral imprevizibil”, spune Amuza.
De altfel, o parte importantă a seniorilor a reacționat la schimbarea de ton a campaniei lui Simion. De la un discurs ofensiv și coerent în turul I, acesta a devenit, potrivit lui Amuza, „precipitat, sacadat, uneori incoerent” în turul final – ceea ce i-a alienat inclusiv votanții inițiali.
Votul din diaspora: nuanțe europene
În cadrul proiectului ENTR, care a analizat votul românilor din nouă țări europene, s-au observat diferențe geografice notabile. Românii din Ungaria și Polonia au votat masiv cu Nicușor Dan, în timp ce cel mai slab rezultat al acestuia s-a înregistrat în Germania – un indiciu că nu doar valorile, ci și contextul local influențează comportamentul electoral.
Concluzie
Alegerile prezidențiale din 2025 nu au fost doar un duel între doi candidați, ci un test major pentru profilul electoratului român. Tinerii educați și bunicii lor au format o coaliție a lucidității, ghidată de teamă, rațiune și speranța unei Românii care rămâne ancorată în valorile democratice.
Într-o epocă a manipulării și a algoritmilor, alegerea a fost făcută – nu doar cu mintea, ci și cu sufletul.